Google+ Followers

miercuri, 11 februarie 2015

Din noul roman - mini fragment - Jucătorul

O informație. Ceruse o nenorocită de informație. Știa că femeia din fața lui o deține, o avusese dintotdeauna. De ce dracului ai omorî un amărât de chitarist dacă la un moment dat nu i-ar fi spus ceva ce ar fi putut ieși la iveală.
Cel puțin el și-a dat seama. Victor încă umbla după Prestoni fără să priceapă că adevărata cheie a încercării de-a o ucide pe Iolanda stă chiar în ceea ce a pățit bietul Ionel. Ionel Pițigoi. Nume predestinat. Nume predestinat morții. Fir'ar, păsările astea mici trăiesc puțin și cel mai adesea sunt înfulecate de vreun prădător. Asta i s-a întâmplat și chitaristului. A fost înfulecat cu tot cu pene și putea să jure că femeia din fața lui știa de unde să înceapă.
- Spune, femeie!
Îi poruncise, o bătuse, îi vorbise frumos și mai apoi o torturase. O înecase vreo două zile, dar nimic. Părea să fie mută. O nenorocită de păpușă mută. Dar era ceva la care nici o femeie nu putea rezista, violul. Se gândise la asta mult timp. Era ultima soluție pe care o avea.

Nu, nu avea de gând să se atingă de ea. Nu o plăcea și nu o voia. Îl scârbea pentru că nu voia să vorbească. Îl scârbea pentru că pur și simplu îl scârbea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Chiar dacă părerile voastre sunt contrarii vă rog să vi le exprimați cu respect.